Compostul este un ingrasamant natural, bogat in nutrienti, obtinut prin descompunerea resturilor vegetale si menajere, folosit din ce in ce mai mult in agricultura ecologica pentru fertilizarea culturilor din gradina.

La obtinerea compostului se folosesc materiale bogate in azot (ingrediente verzi) si materiale bogate in carbon (ingrediente brune). Raportul dintre aceste ingrediente este 30 la 1 in favoarea materialelor bogate in carbon.

Dintre materialele bogate in azot fac parte:

• Iarba
• Frunze
• Resturi vegetale de plante de casa
• Flori
• Coji sau resturi de legume
• Buruieni neajunse la maturitate (care nu au seminte)
• Coji de oua
• Zat de cafea
• Excremente de animale (de capra, de oaie, de cal, de vaca, de pasari)

Dintre materialele bogate in carbon fac parte:

• Hartie de ziar, cartoane
• Rumegus (lemn netratat)
• Paie, fan
• Scame
• Crengi tocate, scoarta de pomi
• Aschii de lemn

Nu se vor adauga pentru compostare:

• Oase
• Resturi de plante bolnave sau infestate cu daunatori
• Grasimi animale sau vegetale
• Resturi de peste sau de alte animale
• Pene
• Metale
• Sticle si deseuri plastic

Locul unde se realizeaza compostul

Se alege in functie de marimea gradinii.

Nu trebuie sa fie aproape de locuinta pentru a nu atrage insecte nedorite.

De regula se alege un loc mai umbros, care este liber de vegetatie si ferit de razele directe ale soarelui sau de curenti de aer care pot duce la uscarea rapida a materialelor.

Dimensiunile suprafetei din gradina ar trebui sa fie de 1-2.5 m lungime si cam 1 m latime.

Exista recipiente speciale cu gauri de aerisire, in care se poate realiza compostul. In lipsa acestora se pot confectiona din scanduri sau barne de lemn, sarma, pe dimensiunile indicate mai sus. Baza va fi direct pe solul care in prealabil este bine sa fie afanat, pentru a permite accesul mai rapid al ramelor si a altor vietuitoare.

Gramada de materiale pentru compostare nu trebuie sa fie mai inalta de 1 m.

Se vor alterna straturile de materiale brune cu cele verzi. La baza e bine sa se aseze un strat de frunze uscate sau ace de pin, brad, molid sau crengi tocate.

Durata de compostare depinde de anotimp, de vremea si de temperatura de afara, si variaza intre cateva saptamani pana la cateva luni. Cu ajutorul unei furci speciale pentru compost, odata la 2 – 3 zile se face aerarea, prin amestecarea straturilor. Daca este prea uscat se mai poate adauga apa.
Exista si produse speciale care contin enzime si microorganism ce pot accelera descompunerea materialelor compostabile si astfel se micsoreaza durata de obtinere a compostului.

Un compost bun si de calitate se obtine atunci cand are un aspect umed, este aerat si inchis la culoare (negru).

Prin compostarea resturilor vegetale rezultate in urma lucrarilor efectuate toamna in gradina, se obtine pana in primavara un ingrasamant natural de foarte buna calitate care poate fi folosit la toate culturile.

Informatii utile puteti regasi si cartea in aparuta in colectia Gradina noastra - Compostul in gospodarie.

Consultant FarmBee,

Inginer Agronom Anca Ponici, Specialist Protectia Plantelor