Daca esti pasionat de un stil de viata sanatos si incerci sa cumperi alimente, dar si produse cosmetice cat mai naturale, sigur ai auzit de beneficiile catinei. Fructele de catina sunt obtinute dintr-un arbust care creste cu usurinta pe teritoriul tarii noastre. Te gandesti sa demarezi o astfel de cultura? Afla ce nevoi are catina si ce trebuie sa faci pentru a o exploata cu succes.

Generalitati despre catina

Catina este una dintre vechile plante indigene de pe meleagurile noastre. Denumirea stiintifica a acesteia este Hippophae rhamnoides si se distinge prin fructele sale mici rotunde si portocalii. Motivul principal pentru care catina este considerata o planta valoroasa e continutul ridicat de vitamina C al fructelor acesteia.

Astfel, ea are proprietati energizante si antioxidante, motiv pentru care se foloseste in suplimente alimentare si produse medicinale. Totodata, extrasul de catina este benefic parului si pielii, acest ingredient fiind deseori adaugat produselor de ingrijire corporala.

Dincolo de beneficiile pe care le aduce sanatatii, catina este de multe ori folosita in gem, dulceata sau sirop, pur si simplu pentru ca gustul sau acrisor este delicios. Totodata, catina poate fi consumata si in stare cruda, ca macerat cu miere sau chiar si in ceaiuri.

Din punct de vedere al caracteristicilor distinctive, catina poate creste sub forma unor arbusti fructiferi cu o inaltime de minim 1,5 m si maxim 3,5 m. Pentru a rodi, catina are nevoie atat de exemplare feminine care produc fructe, cat si de exemplare masculine care asigura polenul necesar legarii fructelor, fiind necesara plantarea unui exemplar masculin la 8 exemplare feminine.

Fructele mici si ovale ale catinei au seminte mici si lungi de culoare inchisa. Acestea se coc, in general, in ultimele doua saptamani din august. Pana prin luna octombrie, acestea ar trebui sa ajunga la maturare completa pentru a putea fi culese. Daca vrei sa infiintezi o cultura de catina, trebuie sa stii ca aceasta va oferi primul rod incepand cu anul 2 de la plantare, insa intrarea propriu-zisa pe rod se face, in functie de specie, abia la 3-4 ani de la plantare.

Catina este una dintre plantele remediu care cresc in mod spontan in tara noastra, ceea ce inseamna ca nu este o specie extrem de pretentioasa. O cultura de catina poate asigura o sursa substantiala de venit daca recolta este una bogata. In continuare, vom discuta despre soiurile disponibile, conditiile necesare dezvoltarii unei astfel de culturi,  plantarea catinei si ingrijirea acesteia.

Cele patru soiuri de catina principale

• Catina alba: singura folosita pentru consum, este un arbust mare ce poate creste pana la 6 m inaltime, lujerii acesteia sunt alb-cenusii, frunzele in forma de lance si fructele sunt puternic colorate.
• Catina rosie: arbust ornamental cu ramuri roscate, frunze mici, fructe in forma de capsula, se utilizeaza ca planta de decor.
• Catina mica: arbust cu dimensiune de aproximativ 2,5 m, frunze solzoase, fructe alungite, ce creste in zone de deal si munte, utilizata in scopuri medicinale.
• Catina de garduri: arbust de dimensiuni medii spre mari ce poate creste pana la 3 m inaltime, cu ramuri puternice, arcuite, flori violet, utilizata cu scop decorativ in garduri vii.

Soiuri de catina alba

Tipurile de catina alba pot fi clasificate in functie de ciclul lor de viata in:

Extratimpurii

Cateva exemple din acest soi sunt:

• Serpeni: cu dimensiune medie, ramificatie moderata, ghimpi desi si duri
• Auras: coroana globuloasa, ghimpi medii cu varfuri ascutite, frunze mici in forma de lance, fructe sferice-ovale, vigoare medie spre mare
• Sfantu Gheorghe: are o vigoare mare, coroana este piramidala, lastarii cresc pana la 25 cm, fructele mari si ovale au diametru de 8 mm sau peste
• Serbanesti: este o specie de vigoare mica, coroana are forma de glob, lastarii sunt scurti, frunzele late, iar fructele ovale si portocalii au diametru de circa 6 mm

Timpurii

Printre soiurile timpurii de catina regasim:

• Tiberiu: cu vigoare medie sau mare, coroana globuloasa, ghimpi destul de desi de circa 7 cm, fructe mari cu diametru de 9 mm sau chiar mai mult si forma turtita
• Sfantu Gheorghe 3: este un soi de vigoare mijlocie care are ramuri lungi si o coroana piramidala, lastarii sunt de asemenea lungi, de circa 8-9 cm, iar fructele alungite au un diametru de circa 6 mm.

Tardive

Unele dintre cele mai comune soiuri tardive sunt:

• Delta M: cu vigoare si ramificatii medii, coroana globuloasa, ghimpi desi de circa 5 cm, fructe mari cu diametru de 9 mm sau chiar mai mult
• Ciumasi: cu o vigoare mijlocie sau mare, coroana deasa sub forma de glob sau piramida si fructe mici si usor turtite cu diametru de 6 cm.

Catina alba este, in general, rezistenta la majoritatea conditiilor de mediu din tara noastra. Nu are pretentii mari atunci cand vine vorba de sol, insa se dezvolta cel mai bine intr-un pamant reavan, bine drenat, usor sau mediu. 

Alti factori necesari dezvoltarii armonioase ale acestui arbust sunt lumina (catina creste cel mai bine atunci cand e cat mai multe ore pe zi expusa la soare) si vantul (care va asigura polenizarea si rodirea).

In ceea ce priveste apa, catina supravietuieste bine secetei si nu se dezvolta, in schimb, atunci cand apa balteste la radacinile sale. Cea mai potrivita metoda de irigare este cea prin picurare, care se preteaza cu precadere in perioada de vara.

Infiintarea culturii de catina

Catina se poate inmulti prin seminte, butasi, drajoni, marcote, altoi  sau metode moderne de laborator (micropropagare). In cazul in care optezi pentru inmultirea prin butasi, aceasta se realizeaza in verde sau in uscat. La inmultirea prin butasi in verde, avantajele includ o inradacinare puternica si mentinerea caracteristicilor plantei mama. La metoda de butasire in uscat, avantajele cuprind rodirea rapida, intretinerea mai facila si costuri reduse.

Inainte de infiintarea unei culturi de catina, pamantul trebuie pregatit in prealabil prin scarificarea terenului (care poate fi drept sau in panta), curatarea acestuia de resturi vegetale, realizarea unei araturi adanci, fertilizarea acestuia cu un ingrasamant complex si nivelarea terenului dupa maruntire.

La plantarea prin butasi, se aleg specii de un an, cu radacinile perfect curatate de pamant. Perioada normala de plantare este toamna, aproximativ la finalul lunii octombrie, insa se poate planta si primavara cu conditia ca terenul sa fie pregatit din toamna.

In general, catina se planteaza in gropi de 45\\45\\40 cm. Pe fundul gropii, se poate pune gunoi de grajd pentru sporirea cresterii. Distanta de plantare  difera in functie de vigoarea speciei, sistemul de cultura, forma de conducere. In general, la formele clasice se aplica distante de 3-4 m intre randuri si 1,5 - 2,5 m intre plante pe rand. Deoarece catina are nevoie de soare, e ideal sa o plantezi in directia Nord-Sud.

Ingrijirea culturii de catina

Catina este unul dintre acei arbusti fructiferi pe care ii poti planta in gradina relativ usor, iar lucrarile de ingrijire nu sunt nici ele prea dificile.

Cateva dintre operatiunile pe care ar trebui sa le aplici in perioda de vegetatie sunt:

• eliminarea buruienilor prin prasile repetate este foarte importanta in primii 2 ani de la plantare deoarece nu este recomandata folosirea erbicidelor in plantatiile foarte tinere. Pentru folosirea intensiva a terenului, in aceasta perioada se pot cultiva intre randurile de catina, legume cu talie joasa.
• irigarea regulata in perioade de seceta
• fertilizarea este necesara dupa primii 2 ani, folosind ingrasaminte pe baza de fosfor si potasiu. Catina isi asigura  singura aportul de azot asimiland prin nodozitatile de pe radacini, azotul din atmosfera. Totusi, pe solurile mai sarace, este recomandata fertilizarea suplimentara cu ingrasaminte pe baza de azot, fosfor si potasiu.

In perioada de repaus vegetativ, se realizeaza taieri de formare si de fructificare ale arbustului pentru a elimina ramurile batrane si a pregati planta pentru rodirea de anul urmator.

Catina este rareori atacata de boli si daunatori, iar tratamente cu  insecticide si fungicide specifice se aplica doar la nevoie. Printre bolile catinei, putem aminti fuzarioza, rugina,  iar ca daunatori - afidele, molia frunzelor, acarieni, cicada gheoasa.

Recoltarea si conservarea catinei

Perioada de recoltarea a catinei este toamna, ideal in intervalul 10 septembrie – 10 octombrie daca productia s-a maturat complet pana atunci. Ca si cantitate obtinuta, se pot aduna pana la 8kg de fructe de la o singura planta.

Este posibil sa realizezi manual recoltarea, mai ales daca nu ai o suprafata mare, insa trebuie sa culegi catina cu mare grija deoarece are spini si fructele nu se desprind usor de ramuri.

Alternativ, se poate realiza recoltarea prin taierea ramurilor si culegerea fructelor cu ajutorul unor piepteni speciali. O alta metoda presupune taierea ramurilor cu fructe si pastrarea prin congelare a portiunii de ramura unde se afla fructul. Dupa congelare, fructele se separa cu usurinta in mod mecanizat.

In plantatile mari, comerciale, se practica recoltarea mecanizata prin scuturarea individuala a ramurilor cu ajutorul unor dispozitive  care produc vibratii.

Catina se conserva cu succes in congelatoare si lazi frigorifice pe termen lung. Pentru consum direct, catina se poate conserva in miere de salcam, depozitand borcanul la frigider.

Catina este un aliment-minune care are nenumarate utilizari atat alimentare, cat si pe plan medicinal sau in industria cosmetica. Avand in vedere usurinta acestui arbust de a se adapta la orice conditii de mediu si nevoile reduse de ingrijire, merita sa incerci sa cultivi catina. Speram ca te-am inspirat si te mai asteptam pe la noi cu alte sfaturi despre ce si cum poti cultiva in gradina.