Legumele de la care se consuma pastaile - specii si sfaturi de crestere
Corina Ghica
Legumele sunt o sursa esentiala de nutrienti. Mai toate dietele recomanda sa consumam cat mai multe legume, fie in stare proaspata, fie gatite. La noi in tara, unele dintre cele mai des cultivate si consumate specii de legume sunt cele cu pastai. Afla mai multe despre principalele tipuri de legume de la care se consuma pastaile, dar si despre beneficiile acestora.
Despre cultura legumelor de la care se consuma pastaile
Legumele de la care se consuma pastaile, precum mazarea, fasolea, nautul sau bamele, sunt relativ usor de crescut pe teritoriul tarii noastre. Daca ai o gradina cu sol permeabil care asigura suficient de multa expunere la soare, ai deja ceea ce iti trebuie pentru a infiinta o cultura de plante cu pastai. Totodata, le poti folosi cu succes la rotatia culturilor pentru a cultiva in acelasi spatiu cartofi, varza, salata, castraveti sau alte specii.
Beneficiile unor astfel de culturi
Aportul nutritional al legumelor cu pastai este unul semnificativ. Aceste specii au un continut ridicat de proteine, fiind o alegere ideala pentru vegetarieni sau persoanele care nu consuma des carne. De asemenea, acestea contin vitamine si minerale de care organismul nostru are nevoie. Mai mult de atat, legumele cu pastai pot fi gatite in nenumarate modalitati, permitandu-ti sa fii creativ in bucatarie.
Fasolea

Fasolea este un ingredient esential in bucataria traditionala romaneasca. Ea contine vitaminele A, C, K, B, magneziu, potasiu, calciu, fier, acizi grasi. Exista diverse tipuri de fasole de gradina care se pot cultiva cu succes pe teritoriul autohton: fasole urcatoare, fasole pentru boabe, fideluta. Pentru diversele tipuri de specii de fasole, vei putea alege diferite tipuri de seminte pentru a-ti infiinta cultura.
Fasolea provine din zone calde, prin urmare, ii plac temperaturile ridicate. Semintele de fasole germineaza la o temperatura de circa 24 de grade. Daca temperatura scade sub 10 grade in perioada de crestere, planta isi opreste dezvoltarea. Fasolea nu are nevoie de extrem de multa apa, decat in perioada germinarii, a infloritului si formarii pastailor. Varietatea urcatoare necesita mai multa apa decat celelalte specii de fasole.

Pentru a infiinta o cultura de fasole, solul se fertilizeaza in toamna cu ingrasaminte pe baza de potasiu si fosfor, iar in primavara se aplica un ingrasamant cu azot inainte de plantare. Semanatul trebuie sa aiba loc la temperaturi de peste 14 grade. Semintele se plaseaza pe randuri, cu distante de 40 cm intre ele. In cazul fasolei urcatoare, distanta intre randuri trebuie sa fie dubla. Buruienile de pe teren trebuie in permanenta eliminate, iar udarea se face pe parcursul diminetii.
Fasolea poate suferi de boli precum: ofilirea fuzariana, antracnoza, arsura comuna, fainareal, rugina fasolei si poate fi atacata de daunatori precum gargarita, acarienii, paianjenul rosu. Pentru preventie si tratament, se folosesc produse specifice.
Mazarea

Mazarea este una dintre cele mai bune legume, atat din punct de vedere al gustului, cat si al aportului nutritional. Printre elementele benefice ale acestei legume cu pastai regasim: vitaminele A, C, K, B, zinc, magneziu, fosfor, seleniu, potasiu.
La infiintarea unei astfel de culturi, ai nevoie in primul rand de seminte de mazare de calitate. Exista diverse soiuri de mazare in functie de perioada lor de vegetatie: soiuri timpurii, semitimpurii, tarzii sau semitarzii. Soiurile timpurii sunt cel mai des cultivate in gospodarii proprii. Semintele de mazare vor germina la diverse temperaturi, incepand cu temperatura de 4-6 grade. Mazarea rezista bine la temperaturi reduse. Ea are insa nevoie de un loc insorit pentru a se dezvolta sanatos.
Totodata, mazarea cultivata in gradina necesita multa apa. Udarea nu trebuie facuta insa excesiv pentru ca astfel radacinile se imbolnavesc si intreaga cultura e periclitata. Solul ideal pentru mazare este unul profund, afanat, reavan si cu o buna permeabilitate.

Culturile timpurii de mazare se infiinteaza in luna martie, cand temperaturile depasesc 7 grade. Se mai pot infiinta culturi de mazare de toamna si in perioada iulie – august (pana la jumatatea lunii). Semintele se seamana la adancimi de 5 cm, cu o distanta de minim 12 cm intre randuri. Pamantul se fertilizeaza cu gunoi de grajd in toamna, insa se pot folosi si fertilizatori pe baza de azot, potasiu si fosfor. Mazarea se recolteaza atunci cand 70-75% dintre pastai au ajuns la maturitate.
Aceasta specie poate fi atacata de daunatori precum paduchele verde al mazarii, gargarita frunzelor, molia pastailor de mazare si poate suferi de boli precum antracnoza mazarii sau mana. Pentru toate acestea, exista tratamente specifice care se gasesc in magazinele de specialitate.
Bamele

Bamele nu sunt extrem de cunoscute la noi, insa se pot cultiva pe terenurile noastre si au numeroase beneficii. Aceste legume cu pastai nu contin multe calorii, dar au in schimb un continut ridicat de antioxidanti, vitamina C, B, A, potasiu, calciu, magneziu, zinc.
O cultura de bame poate fi infiintata atunci cand temperatura la sol este de minim 15 grade. Aceasta specie iubeste caldura si lumina. In acelasi timp, rezista pana la temperaturi de 0 grade. Un sol potrivit pentru bame este unul reavan, bine drenat si afanat. Solurile argiloase nu sunt indicate. Bamele au nevoie regulata de apa, ideal fiind sa ai un sistem de irigare automat pentru aceasta cultura.

Infiintarea culturii de bame are loc dupa jumatatea lunii mai, cand temperaturile au depasit pragul de 20 de grade. Semanarea se face la circa 2 cm adancime, cu o distanta medie de 70 de cm intre randuri. Pentru a fertiliza terenul, se poate aplica in toamna gunoi de grajd. De asemenea, se poate face fertilizarea cu produse comerciale care contin azot de exemplu. Bamele se recolteaza cam la 2 luni dupa rasarire si la circa o saptamana dupa inflorire. La recoltare se foloseste o foarfeca speciala horticola.
Bamele pot fi atacate de diferiti daunatori (afide, paduchele verde, omida fructificatiilor), caz in care vor necesita tratamente.
Nautul

Nautul este foarte apreciat in bucataria orientala, dar si in cea autohtona. Il putem gati sub diverse forme si contine vitamina B6, vitamina B9, proteine, calciu, acid folic, fibre, fosfor, zinc, fier, cupru, potasiu.
Nautul nu este o planta extrem de pretentioasa. Poate tolera diverse tipuri de sol, precum cele usoare. Aceasta planta nu tolereaza in schimb umiditatea excesiva, care poate duce la imbolnavirea culturii. Solul pe care se cultiva naut ar trebui sa fie unul cu continut destul de ridicat de azot. Totodata, inainte ca o cultura de sol sa fie infiintata, solul trebuie sa fie arat si nivelat.

Semanatul acestei specii de legume cu pastai se realizeaza in primavara cand temperatura la sol atinge minim 3 grade. Aceasta specie este rezistenta chiar si la inghet, deci lucrarile pot fi demarate devreme, chiar daca exista riscul ca temperaturile sa mai scada ulterior. Semanatul se face la distante de circa o jumatate de metru intre randuri. Terenul trebuie in permanenta eliberat de buruieni, fie manual, fie cu ajutorul erbicidelor. La maturitate, boabele de naut se intaresc si pastaile devin galbene, acesta fiind semnul ca se poate realiza recoltarea.
Nautul poate fi atacat de daunatori cum ar fi musca miniera a nautului sau poate suferi de boli precum fuzarioza sau antracnoza. In cazul in care plantele se imbolnavesc, trebuie intervenit prin aplicarea unor produse specifice.
Legumele cu pastai sunt o alegere culinara foarte buna. Acestea contin multe elemente care ne intaresc organismul, mentinandu-ne sanatosi. Totodata, ele pot fi preparate in diverse moduri in functie de preferinte. Daca vrei sa initiezi o cultura de legume cu pastai, ai luat o decizie foarte buna, iar noi am vrea sa te ajutam cu seminte sau instrumente de gradinarit calitate. Descopera-le pe site-ul nostru.