Viticultura are o traditie indelungata in Romania. Teritoriul tarii noastre ofera conditii prielnice cresterii vitei de vie si exista numeroase soiuri pe care le cultivam cu succes pentru a produce vin. Afla mai multe despre soiurile principale de struguri cultivate in tara noastra, dar si cateva generalitati despre plantarea si intretinerea vitei de vie.

Viticultura in Romania

Pe meleagurile noastre, vita de vie s-a cultivat din cele mai vechi timpuri, existand dovezi istorice care atesta existenta acestei traditii inca de pe vremea geto-dacilor. Cu o experienta de cultivare a vitei de vie de peste 2500 de ani si tinuturi prielnice acestei culturi, tara noastra este in prezent al saselea producator de vin din Europa. Totodata, suntem a cincea tara din Europa ca suprafata viticola.

Vita de vie se cultiva pe intreg teritoriul Romaniei, in toate zonele principale. Cateva exemple de podgorii recunoscute atat la nivel national, cat si european, sunt podgoriile Odobesti si Husi din Moldova, podgoria Murfatlar din Dobrogea sau podgoria Dealu Mare din Muntenia.

Soiuri de vita de vie

Farmbee - Viticultura in Romania - cele mai apreciate soiuri de struguri

Romanii sunt obisnuiti sa faca vin de casa, dar si sa produca vin pentru comercializare. Astfel, in tara noastra se cultiva numeroase soiuri de vita de vie pe care le vom prezenta pe scurt in cele ce urmeaza.

Soiuri nobile

Aceste soiuri sunt clasificate in mai multe grupe in functie de utilizarea lor.

Pentru masa

Strugurii de masa sunt destinati consumului si atrag usor atentia prin aspectul lor placut si dimensiunile mari. Acesti struguri sunt mai putin zemosi si au de regula putine seminte. 

Cateva soiuri care fac parte din aceasta grupa includ: Muscat de Hamburg (cu pielite subtiri de culoare inchisa rosiatica si aroma puternica), Afuz Ali (bob de forma oval alungita, mare, verde-galbui, crocant si suculent), Cardinal (bob sferic, mare, de culoare rosie-violacee, miez crocant si carnos), Muscat de Adda (pielitele groase sunt negre, miezul este carnos).

Pentru vin

Soiurile care intra in aceasta categorie se cultiva pentru productia de vin. Acestea sunt soiurile cel mai des cultivate, pe suprafete extinse. Strugurii pentru vin sunt de regula mai mici, compacti si mai zemosi. 

Farmbee - Viticultura in Romania - cele mai apreciate soiuri de struguri

Cateva exemple populare de soiuri pentru vin sunt Cabernet Sauvignon (produce vin rosu, sec viguros si de calitate cu o tarie de circa 12,5°), Merlot (vinul produs din acesti struguri este sec, de o intensa culoare rosie, cu tarie de circa 12-12,5°), Feteasca Neagra (este un vechi soi romanesc ce produce vinuri rosii seci sau demiseci cu nuante rubinii si o aroma cu note de coacaz), Chardonnay (este un soi de origine franceza din care se produce vin alb sec, dulce sau demidulce), Pinot Gris (din acest soi se obtin vinuri albe robuste, seci sau demiseci).

Totodata, exista soiuri cu utilizare mixta care pot fi folositi atat ca struguri de masa, cat si pentru productia de vin. Acestea pot fi crescute cu succes in gospodarii pe bolti sau spalieri, dar si in plantatii. Aceste soiuri au samburi putini, pielita subtire, iar in ceea ce priveste capacitatea de acumulare a zaharului, se situeaza undeva in intervalul 145-190 g/l. Cateva astfel de soiuri sunt Cinsaut, Muscat Ottonel, Silvania, Muscat de Hamburg, Chasselas Dore si Roz.

Pentru stafide si industrializare

In aceasta grupa de struguri intra soiurile de struguri apireni, adica cei care nu au seminte. Acesti struguri ajung in general la maturitate la finalul lunii august, pana in prima jumatate a lunii septembrie. Se lasa la deshidratat pentru a putea fi ulterior comercializati ca stafide si acumuleaza zahar in proportie de 190-220 g/l. 

Cateva astfel de soiuri sunt Sultanina alba (a carei pielita este galben aurie, iar miezul crocant), Sultanina neagra (exteriorul este negru-rosiatic, iar miezul carnos si dulceag), Calina (are miezul zemos si pielite roz), Corinth negru (are pielita de culoare inchisa, gust dulce si miez zemos).

Hibrizii producatori directi

Soiurile hibride isi au originea in America si s-au obtinut prin incrucisarea unor specii ale genului Vitis, pentru a spori rezistenta vitelor de vie la boli, daunatori si temperaturi scazute. Vinurile obtinute din soiuri hibride sunt relativ inferioare din punct de vedere calitativ celor obtinute din soiuri nobile, insa rezistenta la boli si daunatori a unei astfel de vite de vie este mai ridicata. Cateva soiuri hibride sunt Othello, Isabela.

Soiuri rezistente, hibrizi innobilati

Aceste soiuri rezistente au fost create dupa aparitia filoxerei in Europa,in urma eforturilor unor specialisti de a obtine soiuri de vita de vie rezistente (hibrizi care sa includa si soiuri de vita de vie nobila), cu calitati cat mai apropiate de vita de vie nobila, dar in acelasi timp si rezistente la boli, daunatori si temperaturi scazute: Moldova, Muscat de Poloskei.

Soiuri autohtone

Farmbee - Viticultura in Romania - cele mai apreciate soiuri de struguri

Cateva dintre soiurile autohtone cel mai des utilizate pentru productia vinului sunt:

  • Grasa de Cotnari: are struguri mijlocii si ovali cu pielita subtire, se foloseste la productia de vin alb
  • Tamaioasa romaneasca: are struguri rotunzi, suculenti, cu gust intens tamaios, se foloseste la productia de vin alb
  • Cadarca: strugurii sunt mijlocii sau mari, iar pielita este inchisa la culoare si albastrie
  • Babeasca neagra: se foloseste in productia de vin rosu, strugurii sunt semizemosi, mijlocii sau mari
  • Feteasca regala: are struguri mici, cu pulpa zemoasa si pielita subtire, produce vin alb
  • Busuioaca de Bohotin: boabele sunt sferice, de marime mijlocie, strugurii sunt rosii si suculenti
  • Feteasca alba: are boabe mici si sferice si o pielita subtire de culoare verzuie

Plantarea de primavara a butasilor de vita de vie

Farmbee - Viticultura in Romania - cele mai apreciate soiuri de struguri

Exista numeroase activitati de realizat in podgorie atat inainte de plantarea prin butasi a vitei de vie, cat si pe parcursul dezvoltarii acesteia. In mod normal, plantarea se realizeaza in primele doua luni ale primaverii, cand temperatura la sol se situeaza constant la valori de peste 8 grade. Plantarea vitei de vie se poate face si toamna in anumite conditii. La plantarea de toamna a vitei de vie, terenul ar trebui sa fie unul bine drenat, iar plantarea sa se realizeze pana la aparitia temperaturilor negative.

Terenul trebuie pregatit in prealabil inainte de plantarea vitei prin defrisarea vegetatiei existente, nivelarea si fertilizarea cu ingrasamant organic si pe baza de potasiu si fosfor si se initiaza pichetarea, adica delimitarea locului unde se va planta vita de vie, pas care se poate realiza pe la inceputul primaverii.

Inainte de plantare, se realizeaza saparea gropilor la circa 50 cm, fiecare groapa avand un diametru de circa 35 cm. Distanta dintre randuri poate ajunge pana la 2,2 metri, iar cea dintre butuci e in general de 1-1,4 m. Dupa alegerea vitei de vie care urmeaza a fi plantata, se realizeaza fasonarea acesteia si mocirlirea. Apoi, vita de vie se planteaza, se uda cu circa 10 litri de apa fiecare planta.

Lucrarile de intretinere a unei plantatii de vita de vie trebuie sa vizeze pastrarea la distanta a  bolilor, daunatorilor si buruienilor, prin aplicarea unor tratamente specifice cu fungicide, insecticide si erbicide de cateva ori pe sezon. Tot pentru a intretine vita de vie si a asigura o productie constanta de struguri, se aplica lucrari specifice in verde si taieri de rodire ale vitei de vie.

Recoltarea strugurilor se realizeaza toamna, in functie de stadiul de coacere al strugurilor. Dupa recoltare, strugurii se vor prelucra pentru a se putea produce vinul, un pas initial fiind zdrobirea acestora cu prese de struguri.

Cultivarea vitei de vie necesita timp, rabdare si nu in ultimul rand, pasiune. Un astfel de proiect ambitios aduce insa nenumarate avantaje prin recolta pe care o poti comercializa sau folosi pentru productie proprie. Pentru mai multe sfaturi si solutii practice legate de cultivarea vitei de vie, te mai asteptam pe la noi.