Una dintre cele mai raspandite legume din tara noastra, fasolea, se cultiva pentru boabe si pastaile tinere, care se folosesc atat la prepararea unor retete culinare, cat si in industria conservelor. In acest articol, iti prezentam pe scurt cele mai importante aspecte legate de cultura fasolei.

Importanta culturii de fasole

Compozitia chimica

Fasolea este un aliment sanatos, cu un excelent aport nutritiv datorita unui continut ridicat de proteine, glucide, vitamine si saruri minerale. Pastaile verzi au mai multi nutrienti decat cele galbene si au proprietati terapeutice mai ales in afectiunile pancreasului si a diabetului zaharat.

Vrejii de fasole contin albumina si pot fi utilizati in furajarea animalelor.

Buna premergatoare pentru celelalte culturi

Fasolea este o buna premergatoare pentru o gama larga de legume fiind folosita ca si cultura anterioara sau in cadrul culturilor succesive, datorita perioadei de vegetatie scurte.

Lasa terenul bogat in azot

Dupa cultivarea fasolei, terenul ramane neimburuienat si mai bogat in azot, avand capacitatea de a fixa azotul atmosferic in sol cu ajutorul nodozitatilor de pe radacini. Aportul de azot in sol pe care il poate aduce o cultura de fasole este echivalent cu aplicarea a 50-300 kg/ha azot sau a 10-20 t/ha gunoi de grajd.

Tipuri de fasole

Intalnim in cultura fasolei doua varietati:

  • Fasolea pitica (oloaga), care creste pana la 25-50 cm. Soiurile de fasole pitica pot fi semitimpurii (Aurelia, Cristina, Madaraseni), timpurii (Lena, Isalnita), semitarzii (Bergamo, Ikana) si tarzii (Xera)

  • Fasolea urcatoare, care poate ajunge la 4-5 m inaltime si are nevoie de sistem de sustinere. Soiurile de fasole urcatoare pot fi semitimpurii (Clujeana), timpurii (Costela, Verdana), sau semitarzii (Aurie de Bacau,Alina)

Factorii ecologici de care depinde cultura de fasole

Ca oricare alta cultura, fasolea are nevoie de conditii specifice pentru a se dezvolta armonios.

  • Temperatura

Datorita originii sale din zonele calde, fasolea este o planta termofila si are pretentii mari fata de caldura. La o temperatura de 15°C, semintele rasar in 12-14 zile, iar daca in perioada de germinatie avem 20-27 °C, rasarirea are loc in 4-8 zile. In perioada de vegetatie, temperatura optima este de 20-25°C. Fasolea isi inceteaza cresterea sub 10 °C iar la -0,5 °C, aceasta piere.

  • Umiditatea

Fata de umiditate, fasolea are nevoi moderate cu exceptia fazei de germinare a semintelor, inflorit si legarea pastailor, cand cerintele sunt ridicate. Totusi, pentru a preintampina imbatranirea prematura a plantei si a beneficia de o recolta bogata cat mai mult timp, fasolea trebuie irigata, mai ales in perioadele secetoase.

  • Lumina

Fiind o planta de zi scurta, fasolea are cerinte moderate fata de lumina, insa in perioada de vegetatie are nevoie de o intensitate luminoasa mare.

  • Solul

Cultura de fasole creste bine in soluri afanate, cu ph neutru, bogate in materie organica, fosfor, potasiu si calciu.

Cand si cum se seamana fasolea

Fasolea se poate cultiva in camp, in ogor propriu si in culturile succesive de legume (dupa salata, spanac, ceapa verde, cartof si varza timpurie), precum si fortat, in sere si solarii. Pentru cultura in ogor propriu, pregatirea terenului se face din toamna cand se ara adanc, incorporandu-se ingrasaminte cu fosfor si potasiu (75 kg s.a /ha P2O5 si 75 kg s.a /ha K2O) Primavara, se pregateste terenul pentru semanat si se aplica ingrasaminte cu azot (35-50 kg s.a/ha N).

Perioada de semanare

Semanatul fasolei poate incepe atunci cand temperatura din sol este 14-16 °C, de obicei intre 15-20 aprilie in zonele de campie si 20 aprilie - 10 mai in zonele de deal. Bune premergatoare pentru fasole sunt legumele fertilizate cu gunoi de grajd in anul anterior infiintarii culturii (tomate, vinete etc).

Distanta intre randuri

La cultivarea fasolei pitice, se realizeaza o distanta de aproximativ 40 cm intre randuri, distanta dintre plante fiind de aproximativ 5 cm. Fasolea urcatoare se seamana in sistem de cuib, iar fiecare cuib contine 2- 3 seminte de fasole. Distanta dintre cuiburi este de aproximativ 45 cm, iar distanta dintre randuri de 90 cm. Adancimea de semanat este de circa 4 cm.

Cantitatea de samanta la unitatea de suprafata

Pentru a infiinta o cultura de fasole pe o suprafata de 100 mp, avem nevoie de 1-1,5 kg seminte fasole pitica sau de 0,5-0,8 kg seminte de fasole urcatoare.

Lucrari de intretinere

Pe langa lucrarile de intretinere comune, fasolea urcatoare necesita, in plus fata de cea oloaga, raritul plantelor, lasandu-se 2-3 plante la fiecare cuib, precum si sustinerea pe araci de 2 - 2,5 m.

Combaterea buruienilor

Pentru a combate buruienile din cultura fasolei putem executa 2-3 prasile, prima imediat dupa rasarirea culturii si ultima inainte de inflorit. Se poate, de asemenea, folosi o gama larga de erbicide existente pe piata, atat preemergente, cu 5-6 zile inainte de semanat, cat si postemergente. Este important sa respectam dozele si perioadele de aplicare recomandate.

Fertilizarea

Pentru o recolta bogata se recomanda fertilizarea faziala a fasolei cu ingrasaminte complexe, inainte de inflorit, cu doze de 200 kg/ha.

Principalele boli ale culturii de fasole si metode de combatere

Cele mai comune boli care afecteaza cultura de fasole sunt rugina fasolei, mozaicul galben, arsura bacteriana, antracnoza, putregaiul cenusiu, ofilirea fuzariana a fasolei.

Principalii daunatori si metode de combatere

Gargarita fasolei este cel mai important daunator al cestei culturi. Atacurile gargaritei se intensifica in perioadele secetoase, adultul depune ouale pe pastaile aproape coapte, larvele intra in seminte, iar dezvoltarea acestui daunator va continua in spatiile de depozitare. Alti daunatori sunt puricele verde, acarienii, musculita alba de sera, paduchele radacinilor, limaxul cenusiu, paduchele negru de frunze, musca plantutelor.

Pentru a preveni aparitia si raspandirea acestor boli si daunatori, trebuie sa luam o serie de masuri:

  • folosirea de seminte sanatoase, certificate

  • cultivarea soiurilor rezistente

  • distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare

  • rotatia culturilor (fasolea revine pe acelasi teren dupa 3-4 ani)

  • eliminarea plantelor afectate din cultura

  • fertilizarea rationala

  • recoltarea la timp si aratura imediata

  • respectarea epocii optime de semanat

Toate bolile si daunatorii se trateaza cu fungicide, insecticide, acaricide, existente pe piata. Este bine sa folosim 2-3 substante active diferite, alternandu-le, pentru ca agentul patogen sa nu devina rezistent in timp. Doza optima si faza de vegetatie in care trebuie aplicate, pauza intre tratamente si pauza pana la consum sunt indicate pe etichetele produselor pentru protectia plantelor.

Recoltarea fasolei

Perioada optima

Pe masura ce pastaile se formeaza, recoltarea fasolei pentru consumul acestora se poate face manual, la 2-3 zile. Pastaile trebuie sa fie elastice, flexibile si fara ate. Recoltarea trebuie facuta fie devreme la inceputul zilei, fie seara pentru a evita deshidratarea pastailor.

Pentru a recolta fasolea uscata, se asteapta pana la uscarea plantei si a pastailor. Se incepe recoltarea prin adunarea pastailor de la baza.

Conditii de depozitare

Dupa recoltare, pastaile trebuie tinute la temperaturi de circa 2 – 10 °C, intr-un spatiu cu umiditate de aproximativ 90%. Pastaile pot fi pastrate timp de 2 - 3 saptamani in acest fel. Pentru pastrarea pe termen lung, se congeleaza sau se conserva.

Fasolea este un aliment cu un excelent aport nutritiv. Cultivata la scara larga in Romania si utilizata in numeroase preparate culinare, fasolea este nelipsita din dieta traditionala. Te simti pregatit sa demarezi lucrarile pentru cultura ta de fasole?