Cidrul nu este doar acea bautura dulce si gustoasa pe care o gasesti in ziua de azi in orice magazin sau local. Acesta se poate prepara cu usurinta si acasa, fiind chiar una dintre cele mai vechi bauturi artizanale. Daca iti place cidrul si te tenteaza ideea de a-ti prepara singur aceasta bautura, iata cateva sfaturi si etape de care ar trebui sa tii cont.
Ce este cidrul si din ce fructe se poate face?
Dupa vin, cidrul este cea mai populara bautura obtinuta prin fermentatie. Cidrul se poate face dintr-o sumedenie de fructe precum merele, perele, gutuile, zmeura, afinele, coacazele, prunele, agrisele, murele sau fragii. Cu toate acestea, in tara noastra, nu este foarte popular cidrul de casa obtinut din altceva in afara de diverse soiuri de mar, pere sau gutui. Daca ai produs vreodata vin de casa, nu-ti va fi foarte greu sa faci nici cidru, intrucat pasii pe care trebuie sa ii urmezi pentru fermentarea fructelor si obtinerea bauturii sunt asemanatori.
Pentru un cidru gustos, ar trebui sa utilizezi fructele cele mai sanatoase si coapte de care dispui. Fructele care nu indeplinesc aceste conditii vor avea ca rezultat un cidru mai putin aromat si colorat.
Care sunt etapele de realizare a cidrului?
Procesul de preparare a cidrului incepe cu sortarea fructelor. Acestea vor fi ulterior spalate inainte de a demara restul lucrarilor. In cazul in care nu ai reusit sa selectezi doar fructe sanatoase, cele care au mici defecte, cum ar fi parti batute, trebuie curatate de partile respective folosind un cutit inoxidabil. Daca prepari cidru din fructe cu pulpa moale, cum ar fi afinele sau zmeura, se poare sari peste etapa spalarii pentru ca ar duce la o pierdere destul de mare de continut.
Dupa ce fructele au fost curatate, urmeaza procesul de zdrobire, un pas peste care nu poti sari daca prepari cidru din fructe tari. Poti folosi pentru acest proces un zdrobitor utilizat la producerea vinului. Zdrobirea trebuie realizata cat mai repede dupa ce fructele au fost curatate si taiate pentru a le permite cat mai putin contact cu aerul, reducand astfel riscul de oxidare.
In cazul in care se prelucreaza o cantitate mare de fructe, se poate realiza presarea acestora, in doua ture consecutive, utilizand prese pentru vinificatie.
In functie de tipul de fructe din care vrei sa obtii cidru, s-ar putea sa fie nevoie sau nu de macerare. Fructele taninoase si cu potential oxidativ ridicat, precum gutuile, merele sau perele, nu au nevoie sa fie lasate la macerat, insa alte fructe cum ar fi caisele, prunele sau murele se lasa la macerat pentru a produce o cantitate suficienta de must. Prin macerare, acesta va fi eliberat mai usor. Procesul de macerare se poate realiza atat la cald (prin incalzirea pulpei fructului si presare indata ce s-a racit), cat si la rece (prin lasarea pulpei fructului in vas inchis timp de cateva ore).
Dupa obtinerea mustului si inainte ca acesta sa fie pus la fermentat, trebuie realizata limpezirea acestuia. Procesul este asemanator limpezirii mustului de struguri. Se poate realiza prin punerea vasului in gheata si prin sulfitarea acesteia, sau doar prin sulfitare, utilizand circa 5-10 g de dioxid de sulf la 100 l de continut. Dupa sulfitare, vasul trebuie lasat o zi intr-un loc racoros, fara a-i modifica pozitia. La fundul vasului, se vor aseza depuneri, iar mustul limpede se va separa de restul continutului utilizand un furtun si metoda prin cadere. Depunerile de pe fundul vasului vor fi eliminate.
Intrucat mustul obtinut in vederea realizarii cidrului poate avea un anumit deficit in ceea ce priveste procentul de zaharuri, acizi sau tanin pe care il contine, se poate realiza corectarea acestora. Corectarea compozitiei de zaharuri se va face prin adaos de zahar, 170 de grame per litru insemnand o cantitate de 10 grade de alcool. Daca mustul obtinut este unul prea acid, se poate corecta aciditatea prin adaugare de apa fiarta si racita, in proportie de maxim 10% din volumul continutului. In cazul in care aciditatea este prea redusa, se poate adauga acid citric sau se face cupajarea cu un must mai acid.
Urmatorul pas in realizarea cidrului este fermentarea mustului care se realizeaza doar in prezenta drojdiilor. Drojdiile selectionate sunt cel mai des utilizate in obtinerea cidrului, iar taria bauturii obtinute cu ajutorul acestora va fi de circa 15-16 grade. Nu este recomandata folosirea drojdiilor de paine pentru fermentarea cidrului.
Unul dintre tipurile de drojdie care nu este indicat in prepararea cidrului este cea de paine.
Dupa ce mustul limpede a fost obtinut, acesta se pune la fermentat in vas sau damigeana. Pana la 4 cincimi din vas trebuie umplut cu must, volumul lichidului crescand in timp. Vasele speciale care se utilizeaza si la realizarea vinului sunt prevazute cu palnii. In cazul in care vasul pe care il folosesti nu are aceasta palnie, poti folosi vata imbibata cu metabisulfit care se va schimba periodic. In ceea ce priveste alegerea materialului, vasele de sticla sunt cele mai indicate pentru ca impiedica oxidarea. Dupa ce mustul a fost pus in vas, se adauga drojdiile selectionate si incepe procesul de fermentatie, care va dura circa 1-2 luni. Temperaturile ideale de fermentare se situeaza in jurul valorii de 11°C, insa fermentatia poate avea loc si la temperaturi mai ridicate de pana la 18°C.
Imediat ce a incetat fermentatia, cidrul se trage de pe drojdii cu grija, limitand contactul acestuia cu aerul cat mai mult posibil.
Ce utilaje, instrumente, tratamente se pot folosi pentru obtinerea cidrului?
Pentru a prepara cidrul e nevoie de:
- recipiente in care sa depozitezi fructele pe parcursul procedurii de preparare
- un cutit inoxidabil
- un zdrobitor - poate fi acelasi pe care il folosesti la zdrobirea strugurilor
- un mai din lemn care va ajuta la zdrobirea bucatilor mai mari de fructe
Un aspect la care trebuie sa fii atent atunci cand prepari cidru este oxidarea fructelor, lucru care ar trebui evitat pentru a obtine o bautura de calitate. Doi factori care ajuta la evitarea oxidarii sunt manipularea rapida a fructelor in cadrul procesului de prelucrare si utilizarea dioxidului de sulf tocmai pentru preventia oxidarii. Daca fructele se oxideaza, cidrul va avea o culoare inchisa, iar gustul sau va fi alterat. O cantitate de 5-10g de dioxid de sulf / 100 kg de fructe ajuta la prevenirea oxidarii.
Conservare si pastrare
Pentru a conserva cu succes cidrul, se poate aplica un tratament cu bentonita care va contribui la stabilizarea bauturii. Limpezirea la frig a cidrului este o alta metoda care contribuie la o buna stabilizare a acestuia, alaturi de echilibrarea componentei sale si utilizarea de dioxid de sulf.
Un alt factor care contribuie la mentinerea in conditii optime a cidrului este temperatura. Pentru o conservare corecta, cidrul ar trebui pastrat la temperaturi de circa 8-10°C.
Recipientele in care ar trebui pastrat cidrul sunt sticle cu dopuri care se pot inchide cat mai etans. Nu e nevoie ca cidrul sa fie depozitat la frigider, fiind suficient ca acesta sa stea intr-un loc racoros si intunecat. Pastrat chiar si la temperatura camerei, cidrul se poate conserva bine, rezistand pana la 5 ani.
Cidrul nu este doar o bautura gustoasa, ci si una sanatoasa pe care o poti prepara chiar la tine in gospodarie din fructe culese cu mana ta. Pentru mai multe sfaturi despre alte activitati similare sau despre ingrijirea plantelor din gospodarie, citeste si restul postarilor noastre.